Naşterea Canalului Dunăre - Marea Neagră a adus sfârşitul unei localităţi situate în apropiere de Constanţa. Satul Straja era aşezat în vestul comunei Cumpăna, la 8 kilometri de Murfatlar. Avea câteva sute de locuitori, majoritatea urmaşi ai oierilor veniţi în Dobrogea cu transhumanţa sau moldoveni veniţi la munci agricole.
Planurile măreţe de construire a canalului care să lege Dunărea de Marea Neagră s-au împiedicat de „ciotul“ de la Straja. Sătucul se nimerise fix pe traseul şantierului, astfel că, fără să ezite, comuniştii au ordonat raderea lui de pe faţa pământului.
Oamenii au fost strămutaţi la Cumpăna, comuna de care aparţineau, oferindu-li-se locuinţe la bloc. Straja rămasă în urmă a fost dezafectată şi transformată în canal navigabil.
Singurul semn al existenţei acelui sat este Monumentul Tineretului, sculptură care redă un înger fără aripi, creat de renumitul artist plastic Pavel Bucur (68 ani).
„Ideea de a construi acolo un monument a fost al conducerii Uniunii Tineretului Comunist din vremea aceea. UTC-ul a plătit din fondurile sale 10 kilometri din lucrările la Canalul Dunărea-Marea Neagră. Au dorit să lase generaţiilor viitoare un simbol al întregului Canal“, povestea sculptorul.
Deşi aripile - prevăzute în machetă, dar înlăturate de constructori din cauză că punea în pericol structura de rezistenţă - nu mai există, opera transmite ideea de zbor.
„Este un înger alb, un înger al libertăţii, în sensul în care omul, când îl vede, să se simtă şi el legat de natură, de cer, să simtă că zboară, pentru că toţi dorim să ajungem în cer“, spunea Pavel Bucur.
După Revoluţia din 1989, Monumentul Tineretului a intrat în uitare. Abia în 2000 a revenit în atenţie când o bandă de hoţi întreprinzători s-au înarmat cu ultilaje şi au demontat bucată cu bucată cele trei basoreliefuri. Ficare dintre plăcile de bronz cântărea tone.
