Un nou pericol de inundaţii în Lunca Dunării ne-ar prinde pe picior greşit: avem proiectul de renaturare a 530.000 ha, dar acesta este tergiversat.

Pe Dunăre se apropie o nouă viitură, creşterea nivelului apelor fiind provocată de topirea zăpezilor din masivele estice ale Alpilor şi de ploile torenţiale căzute în Europa Centrală. Germania, Austria şi Cehia, se confruntă cu o criză fără precedent, fiind înregistrate opt victime. La Passau, apele Dunării au atins, luni, cel mai mare nivel din anul 1501 până în prezent. Guvernul Cehiei a decretat stare de urgenţă în Boemia. În Austria, a fost inundat un cartier de la periferia Vienei, iar navigaţia a fost întreruptă pe sectorul austriac al Dunării. La Budapesta, a fost decretată alertă la inundaţii. Previziunile sunt sumbre. La Linz (Austria), e estimată o creştere a nivelului Dunării cu 179 cm, care se adaugă la cota existentă, de 675 cm. La Budapesta este estimată o creştere cu 117 cm, în condiţiile în care nivelul Dunării era deja de 499 cm. În aval de Budapesta, creşterile sunt de 60-82 cm, iar pe sectorul sârbesc e semnalată „avangarda” viiturii, cu creşteri de 22-28 cm, care se apropie de sectorul românesc.

Dig din saci, în loc de polder

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a declarat ieri că nu este pericol de inundaţii la Dunăre. Nici măcar cod galben. Dar riscul există pe termen lung şi vizează zonele riverane din sud, dar mai ales Galaţiul şi Brăila. La Galaţi, inundaţiile ar afecta cartierul Port, cu 8.000 de locuitori şi Zona Industrială Est. Ar fi întreruptă şi activitatea Şantierului Naval „Damen”, din grupul „Damen Shipyards” (Olanda), care în 2006 a oferit Guvernului României o finanţare de 400.000 euro, pentru realizarea studiului renaturării Dunării. Soluţii de diminuare a riscului inundaţiilor la Galaţi-Brăila au tot fost promise. În 2006, Ministerul Mediu