Sunt câteva inadvertenţe în noul proiect al lui Dinamo „Legenda renaşte”. În primul rând, cea mai importantă legendă a clubului, Cornel Dinu, este înlăturată pentru că are gura prea mare. Dinu vorbeşte vrute şi nevrute, îl ştie toată lumea, e o pasăre liberă, nu îi poţi impune să spună „comunisme” sau „securisme” ca Anghelache, nu îi poţi pune căluşul în gură ca pe vremea lui nea Nicu. Dinu face parte din istoria lui Dinamo, trebuie să îl accepţi aşa cum e el, nu mai poţi să îi faci educaţie la 60 de ani. Dinu trebuia ţinut la Dinamo chiar dacă nu ar fi făcut nimic, doar pentru un sfat la echipa mare, la Dinamo II, la grupele de juniori sau la perfectarea unui transfer. Şi-a câştigat dreptul, într-o viaţă de dinamovist, să îşi dea cu părerea, să critice şi chiar să înjure în numele lui Dinamo.

Al doilea aspect: se doreşte o reconstrucţie de la zero, cu jucători şi antrenori noi, dar lui Mulţescu i se oferă un contract pe un an, adică i se retează din start posibilitatea de a construi o echipă. Pentru că într-un an, poţi să fii şi Mulţescu, Dinu şi Ţălnar la un loc, nu ai cum să formezi o echipă puternică „de la zero”, cum vrea patronul cu discurs de virgin în ale fotbalului. Curios este că şi Mulţescu acceptă aşa ceva, ceea ce mă face să cred că a venit la Dinamo să încerce şi el la fie ce-o fi, şi nu pentru un proiect serios. Iar asta cu „secolul vitezei”, perorată la conferinţa de presă, nu merge deloc. Cluburile din Spania, Italia, Franţa şi Germania sunt în secolul vitezei supersonice şi tot au nevoie de câţiva ani pentru performanţă când o iau de la zero.

Apoi, când începi campania de transferuri cu un jucător din Liga a n-şpea, fie el şi fratele lui Balotelli, nu poţi decât să te discreditezi şi să dai impresia de club neserios.

Asta e prima impresie. Sper ca după etapa a 10-a a campionatului viitor să nu citesc ştirea: „Mulţescu şi-a da