Deşi importantă, scăderea de 4,4% din PIB a economiei subterane înregistrată de România în ultimii 10 ani lasă ţara cu tranzacţii nefiscalizate echivalente cu aproape o treime din PIB, una dintre cel mai grave situaţii din UE, şi venituri semnificative pierdute de stat.

Fenomenul economiei subterane reprezintă acum aproape 30% din PIB, cu mult peste nivelurile întâlnite în Cehia, Slovacia, Ungaria sau Portugalia.

Economia subterană a reprezentat anul trecut în România 29,1% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene, faţă de un nivel 33,5% din PIB în 2002, după cum arată un raport publicat recent de Institute of Economic Affairs (IEA). În aceeaşi perioadă PIB-ul României exprimat în dolari, la preţuri curente, a crescut de peste trei ori, de la 46 miliarde de dolari la 170 miliarde de dolari, potivit datelor FMI.

Atât datele CE, cât şi raportul IEA se bazează pe studiile profesorului Friedrich Schneider, de la Universitatea Johannes Kelper din Linz, Austria, unul dintre cei mai importanţi specialişti pe astfel de probleme.

Raportul IEA menţionează totodată că în anul 1999 economia subterană din România era echivalentă cu 34,3% din PIB.

Situaţia României este comparabilă cu a altor state est-europene, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia sau ţările baltice, dar şi cu nivelul economiei nefiscalizate din Grecia, ţară care este de şase ani în recesiune.

România şi-a redus economia subterană cu 4,4 puncte procentuale în ultimii 10 ani, a şasea scădere din UE, pornind însă dintr-o situaţie mai gravă decât state care au reuşit corecţii mai importante.

În ultimii 10 ani, economia nefiscalizată şi munca la negru din România au scăzut în principal ca urmare a pregătirilor pentru aderarea la UE şi a extinderii rapide a serviciilor de plată electronică.

În Belgia, economia subterană a scăzut cu 5,2 puncte procentuale în perioada