Pe 4 iulie vom afla că trăim mai bine (vezi PIB/locuitor) în ciuda unei ponderi mai mari a şomerilor. Spre încântarea Loteriei, media trâmbiţează iminenţa acordării potului de 8 milioane euro la 6/49 deşi numărul variantelor jucate abia a ajuns la 12% din total. BNR ne explică că economia a băgat băncile în recesiune şi nu viceversa iar cele 20% din credite neperformante înseamnă…bănci sănătoase.

INS va anunţa la începtul lunii viitoare rezultatele recensământului. Victorie, ne va creşte PIB-ul pe locuitor, vom urca câteva poziţii în clasamentul pe naţiuni! Asta nu înseamnă însă vom intra şi pe radarele investitorilor. O economie cu declin demografic, cu perspectiva scăderii puterii de cumpărare odată cu eliminarea preţurilor subvenţionate la utilităţi în următorii ani pune pe fugă capitalul (orientat preponderent spre consum de veme ce producţia domiciliază momentan în China). Vezi boom-ul economiei turceşti, unde sporul populaţiei şi lipsa angajamenelor faţă de UE nu crează astfel de probleme.

Marele premiu de 8,4 milioane euro la 6/49, popularizat isteric în media, rămâne în continuare la bătaie, în ciua senzaţiei induse că apariţia unui câştigător e iminentă. Adevărul este că duminica trecută s-au jucat doar 1,65 milioane de variante din cele 13,98 milioane posibile, ceea ce face ca şansele de adjudecare a câştigului la cateoria I să fie sub 12%. Vă daţi seama cât de puţini români mai cred în basmele Loteriei de vreme ce la aproape 7 luni de la acordarea precedentului câştig la categoria I (15 noiembrie) numărul variantelor jucate abia a urcat la 12%? Cum mai bine de jumătate din încasări revine organizatorilor, cu cât este isteria media mai mare şi potul mai gras, cu atât profitul Loteriei e mai umflat. Cu alte cuvinte, Loteria câştigă cu atât mai mult cu cât apariţia marilor câştiguri e amânată mai mult (cele mai mari încasări se fac când valoar