Margaret Abbott, prima campioană olimpică din istoria golfului - Paris 1900, nu a ştiut, niciodată, ce a cucerit!!! “Am învins doar pentru că celelalte au avut rochii strîmte”, avea să spună
Sorb dintr-o cafeluţă dreasă cu miere, undeva, pe “Victor Hugo”. E miros de primăvară, 1899 a predat, de puţin timp, ştafeta lui 1900. Proprietarul scoate un afiş. “Concursurile Internaționale de Exerciţii Fizice şi Sport, ediţia a II-a”. Cele două femei rotesc ochii. “Ce zici, ma cherie, ne înscriem?”. Surîd, privesc zaţul şi pleacă să semneze actele.
Cea mai în vîrstă e Mary Ives Abbott, cunoscută scriitoare americană, editorialistă la “Chicago Tribune”. E văduvă, soţul i-a decedat la Calcutta, unde aveau o afacere. Tînăra, undeva pe la 24, e a sa fiică, Margaret. A plecat din State în Franţa, pentru a studia arta contemporană. Domnişoară rafinată, de “pension”.
Ce însemnează “Concurs Internaţional” şi ce ştie să facă el?
“Concursurile Internaţionale” reprezintă… Olimpiada. Da, nu rîdeţi, Jocurile Olimpice de la Paris, din 1900! E încă perioadă de pionierat. Aşa se fac înscrierile, cu afişe puse-n cîrciumi, nu există calificări, la concursul de tir sînt folosiţi porumbei vii!!! Femeile-s interzise, dar gurile rele spun că Pierre de Coubertin, baronul, e convins de o… amantă, după o seară de vis, să lase şi amazoanele să participe… Ca să înţelegem cît contează “olimpicii”, toată acţiunea e inclusă în “Marea Expoziţie Universală”.
Margaret nu-i străină de sport. La puţin peste 20 de ani s-a dus la “Chicago Golf Club”. În două sezoane a depins multe. A trecut Atlanticul şi, dacă a văzut anunţul, a zis să se înscrie. Şi ea, şi Abbott senioara. Premieră în istoria Jocurilor Olimpice. Mamă şi fiică în aceeaşi probă, competitoare.
Competiţia ţine vreo cinci luni, din 14 mai pînă-n 28 octombrie. 997 de participanţi din 19 ţări. E fără ceremonie de
