Lume, lume, dacă vă grăbiți, mai prindeți patru zile de TIFF, cel mai important festival de film din România. Ce-i de văzut, gustat, savurat, testat ne-a spus chiar Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului, care a testat vreo 600 de filme în interes de serviciu pentru ediția de anul acesta.
Reporter: Traversăm vremuri nasoale, iar presa cade-n cap. Cu festivalurile de film cum mai merge treaba? A fost un festival mai sărac decît de obicei privind bugetul?
Mihai Chirilov: Da, a fost pentru prima oară cînd TIFF-ul s-a confruntat de-adevăratelea cu criza. Tăierile de buget au fost aspre, am încercat să ne reconfigurăm din mers și să găsim soluții pentru a menține anvergura festivalului. Am redus numărul de filme (de la 190 la 155 de lungmetraje), dar nu neapărat din cauza banilor, ci pentru că multă lume s-a plîns că sînt mult prea multe filme în ofertă și că nu are cum să vadă tot ce și-ar dori – cu siguranță, încasările din bilete vîndute vor fi mai mici din această cauză. Am încercat să aducem cît mai mulți invitați din țară și din străinătate – aproape 800. Nu am renunțat la evenimentele și programele conexe pe care le-am lansat și construit începînd cu edițiile anterioare. Nici la proiecțiile complicate din punct de vedere logistic de la Castelul Banffy, nici la programele "Lets Go Digital", "Transilvania Talent Lab" sau "10 pentru film", nici la cotidianul festivalului, AperiTIFF.
Rep.: Prin ce e diferit festivalul asta de cel de anul trecut?
M.C.: Evident, filmele sînt altele. Țările invitate în secțiunea Focus sînt altele: Grecia și Slovacia. Secțiunea tematică e alta – ea se cheamă "Acesta este sfîrșitul" și conține 12 filme preocupate de ideea că cineva sau ceva se termină: lumea, viața, memoria, relațiile dintre oameni etc… Nu ne dăm peste cap să inventăm lucruri noi în fiecare an, ci mai degrabă să menținem sau să cre
