Richard Swinburne este Profesor Emerit Nolloth de Filosofie la Universitatea Oxford şi membru al Academiei Britanice. Din 1995 s-a convertit la Ortodoxie.

Este autorul unor lucrãri de filosofie creştinã traduse în numeroase limbi printre care: Credinţã şi raţiune (tradusã în limba românã la editura Cartea Universitarã, 2008), Providenţa şi problema rãului (editura Ars Academica, 2008), Existã Dumnezeu ? (editura Cartea Universitarã, 2007) şi Minte, timp şi dovezi. Studii de metafizicã şi epistemologie (editura Cartea Universitarã, 2007).

Conferinţa de la Sibiu dedicatã „Problemei rãului” a fost cu atât mai provocatoare cu cât, în spaţiul cultural românesc, cel puţin în ultimii ani, au fost puţine dezbateri şi conferinţe legate de aceastã tematicã. Traducerea a fost realizatã de drd. Mihai Copãceanu (Universitatea Oxford). Profesorul Richard Swinburne şi-a început discursul pornind de la urmãtoarele premise:

„Un om este bun (totuşi) dacă permite ceva rău (ex. permiterea suferinţei cuiva) să apară cât timp, permiterea răului este singurul mod în care el poate promova ceva bun. De exemplu, un părinte poate duce copilul la dentist şi să-i permită să sufere pentru sănătatea dinţilor ce va urma şi el ca părinte are dreptul de a face aceasta pentru copil. Noi oamenii nu putem oferi o îngrijire sănătoasă copiilor fără suferinţă, dar Dumnezeu poate. Este doar logic imposibil ceea ce nu poate.

Extrapolând de la cazul suferinţei la cazul răului în general şi de la acest caz la cazul, Dumnezeu poate face orice logic posibil, eu argumentez că Dumnezeu poate permite un rău (R) să aibă loc, compatibil cu bunătatea Sa perfectă cât timp 4 condiţii sunt îndeplinite:

Întâi, trebuie să fie logic imposibil pentru Dumnezeu să aibe loc câtva bine (B) în alte căi permisibile moral decât prin permiterea răului (R) să aibă loc.

De ex., este logic imposibil