ARDERI

Sâmbătă, 25 mai, când tocmai îmi făceam plim­barea de după-amiază pe unul din bu­levardele Capitalei, văd venind înspre mine un grup mare de tineri voinici, înarmaţi cu pancarte, scan­dând năvalnic tot felul de lozinci mobili­za­toare. Aveam să aflu numaidecât că e vorba de un marş de protest împotriva cultivării organismelor mo­­di­fi­cate genetic. Aceşti tineri s-au alăturat miş­cării din alte 55 de ţări, unde au fost organizate si­multan mitinguri împotriva companiei Monsanto, pro­du­cătorul numărul unu mondial în domeniul plantelor cu AND modificat. Deasupra mulţimii zăresc o bucată mare de carton pe care stă scris cu carioca: "Ana are mere... mutante!". Din când în când, un puşti cu aer de lider pune la gură porta­vo­cele şi dă tonul cu un glas răguşit: "Să-nă-ta-te! Să-nă-ta-te!" sau "Hrană verde şi natură, nu otra­vă şi frac­tură!". Trecătorii grăbiţi aruncă priviri curioase, unii dintre ei arătându-se de-a dreptul indignaţi de larma care îi împresoară. "Ce-or mai vrea şi ăştia?", aud lângă mine glasul unei femei în­crun­tate. Unul dintre manifestanţi o aude şi se apleacă spre ea, încercând să-i explice: "Doamnă, pro­testăm împotriva otrăvirii alimentelor. Ştiţi ce în­seamnă organisme modificate genetic? În­seam­nă riscul tot mai mare de boli vasculare, de inferti­litate la femei, de Alzheimer şi Parkinson". Femeia îl priveşte pieziş şi numaidecât explodează. "Ce tot zici acolo? Măi, băieţi, da' altă treabă n-aveţi? Mergeţi dom'le la muncă şi mai lăsaţi dracu' pros­tiile astea, că ne-am săturat de-atâtea scandaluri".

Au trecut 23 de ani de la căderea unei dictaturi feroce, care a mutilat parcă iremediabil minţile şi sufletul românilor. 23 de ani de când unii cetăţeni isterici ai Capitalei aplaudau frenetic sălbăticia hoardelor de mineri care au îngrozit mapamondul. Acei cetăţeni mai există şi astăzi. Au aceeaşi men­talitate primitivă, a