Consensul cu privire la soluţia cea mai bună pentru închiderea Guantanamo pare imposibil de atins. Menţinerea închisorii e percepută de mulţi congresmeni şi simpatizanţi americani drept o măsură de securitate naţională.

Cazul Guantanamo a devenit un cazan cu supă fierbinte. 100 de deţinuţi din totalul celor 166 au intrat în februarie în greva foamei, ca o formă de protest împotriva detenţiei lor abuzive şi indefinite, în condiţiile în care nu au avut parte de procese în instanţă. Pentru a nu-i lăsa să moară pe grevişti, administratorii închisorii au început a-i hrăni cu forţa, legându-i de scaune, intubându-i şi administrându-le suplimente nutritive. Hrana cu forţa, cea mai recentă metodă de tortură din gulagul contemporan Guantanamo (cum a fost definit de Amnesty Internaţional) a stârnit protestul eticienilor din World Medical Association, care au afirmat public că hrana cu forţa este o violare a dreptului internaţional, fiind admisă în regimul de detenţie doar cu consimţământul prealabil al prizonierului sau în cazul în care acesta nu are capacitatea de a lua raţional decizii. Nu e cazul celor 100 de protestatari de la Guantanamo, sau Gitmo, închisoarea de tortură instituită de George Bush pe teritoriul Cubei în 2002. Organizaţiile de protecţia omului, Amnesty International, Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului şi Naţiunile Unite au lansat communicate în care afirmă că nu există nici o scuză pentru încălcarea drepturilor omului şi îşi exprimă dezamăgirea pentru lipsa de acţiune a SUA în închiderea centrului care subminează autoritatea SUA de susţinător al drepturilor omului. Experţi ai Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului de pe lângă ONU au comunicat că au informaţii specific despre daunele fizice şi psihologice prelungite şi severe cauzate de starea de incertitudine profundă privind posibilitatea unui proces cu probe şi perspect