Un alt caz la care a lucrat colaboratorul „Horia” este şi cel al cetăţeanului iordanian D.M.A.H.M., pe vremea când acesta era doctorand în cadrul Universităţii din Cluj-Napoca, la specialitatea Biologie marină. Sursa: CODRIN PRISECARU

Potrivit documentelor din dosarul lui Andrei Marga, primit de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), iordanianul a fost urmărit informativ timp de trei ani de I.J.Cluj, Serviciul III, în scopul de a stabili dacă avea preocupări de „culegere de informaţii de natură ştiinţifică şi politică”. Începută în 1977, lucrarea a fost încheiată în 1980 „prin neconfirmarea informaţiilor de primă sesizare decât parţial, dar prin care nu a lezat interesele româneşti; materialul fiind de mică importanţă”.

Din cei trei ani de urmărire, în anul 1978, iordanianul „a beneficiat” şi de „ochiul şi timpanul” colaboratorului „Horia” Marga, care a informat Securitatea despre „obiectiv” prin nota din 24 martie 1988. Din menţiunea ofiţerului Securităţii făcută la sfârşitul notei reiese clar faptul că lui Andrei Marga i se făcea „instructajul” înainte de misiuni. În cazul iordanianului, sursa Horia „a fost instruită de-a cultiva relaţiile cu el şi de-a stabili dacă are vreo funcţie de conducere în rândul iordanienilor, din ce familie provine, concepţiile lui politice şi relaţiile pe care le are în Cluj”.

De câte ori a turnat în scris Andrei Marga

Andrei Marga a colaborat cu Securitatea fostului regim comunist sub trei identităţi conspirative: colaboratorul „Horia”, „sursa Mureşan” şi „sursa M.A.”.

Potrivit dosarului primit de la CNSAS, el a scris olograf (de mână) şi a semnat cu numele de cod „Horia” cinci note informative: În data de 28.octombrie 1977, Andrei Marga a scris două note informative: una în cazul Werner, alta în cazul studentului B.H. În data de 15 decembrie 1977 a scris notă informativă de