Usama Hasan, cercetator la Fundatia Quilliam, vorbeste despre ce inseamna, de fapt, islamismul extremist, dupa incidentele din ultima perioada precum atentatele de la Boston si decapitarea soldatului britanic in Londra.
In 1990-1991, Hasan, pe atunci un simplu student, a facut parte din Jihadul impotriva fortelor comuniste din Afganistan. Apoi, in 2005, a inceput sa lupte impotriva extremismului si pentru reforma religioasa, se arata intr-o analiza BBC.
Dupa atacurile din ultima vreme comise, aparent, de islamisti radicali, acesta sustine ca autoritatile ar trebui sa se implice mult mai mult in a castiga simpatia tineretului musulman.
De zeci de ani, discursul musulman a fost dominat de fundamentalism si islamism la nivel mondial. Prin fundamentalism, Hasan intelege scoaterea din context a invataturile sfinte, fara nicio legatura cu istoria si fata o viziune de ansamblu asupra lumii.
Osama si-ar fi cheltuit averea pentru a finanta Jihadul
Un aspect specific extremismului care domina atitudinile musulmane este rezistenta la progres in ceea ce priveste drepturile omului si egalitatea intre sexe, dar si la reformele democratice. Coranul poate avea si recomandari bune, insa anumite versete par a incuraja sclavia, discriminarea fata de non-musulmani si femei, dar si violenta asupra sotiilor.
Astfel, islamistii insista ca toate societatile lumii sa se incline spre aceste valori si sa traiasca precum in Arabia secolului al VII-lea. Islamismul mai este cunoscut si sub numele de Islam politic, sustine Hasan, in timp ce extremistii au dreptul de a-si construi politica pe baza unor idealuri religioase.
Exista patru concepte majore ale islamismului: Umma, Khilafa, Sharia si Jihad, toate acestea devenind excesiv de politizate. Umma (natiune) inseamna o obsesie pentru "oamenii musulmani", despre car
