O reţea complexă de 17 pârtii, toate dotate cu instalaţii de producere a zăpezii artificiale şi nocturnă, o pârtie sintetică pentru schiat pe timp de vară, două telegondole şi şapte telescaune care-i vor purta pe turişti din Petroşani până-n vârf de munte. Acesta este, pe scurt, proiectul turistic pentru revitalizarea Văii Jiului, arhaica Ţară a Momârlanilor şi fosta citadelă a mineritului românesc. O reţea complexă de 17 pârtii, toate dotate cu instalaţii de producere a zăpezii artificiale şi nocturnă, o pârtie sintetică pentru schiat pe timp de vară, două telegondole şi şapte telescaune care-i vor purta pe turişti din Petroşani până-n vârf de munte. Acesta este, pe scurt, proiectul turistic pentru revitalizarea Văii Jiului, arhaica Ţară a Momârlanilor şi fosta citadelă a mineritului românesc.
Înainte de a fi exploatare minieră, zona Văii Jiului a fost ţinutul unei populaţii care se consideră urmaşa directă a dacilor: momârlanii. Începând cu a doua parte a secolului al XIX-lea, revoluţia industrială a născut setea de combustibil, iar austriecii, care au adus mineritul în zonă, au construit coloniile multietnice din jurul exploatărilor. În acest context, momârlanii au fost împinşi spre coastele munţilor din împrejurimi, iar în Vale au apărut oraşele.
Lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici în timpul socialismului, dar după 1990, odată cu închiderea treptată a minelor - din 15, s-a pus deja lacătul pe 8 şi mai urmează să se închidă 3 -, momârlanii au început să revină în centrul atenţiei locale, cel puţin din punct de vedere cultural, fapt care pare să ducă la renaşterea Ţării Momârlanilor. Tradiţiile lor arhaice se împletesc de-acum în mod natural cu ceea ce se vrea a fi Mica Austrie din Parâng, viitorul turistic al Văii Jiului. Autorităţile au demarat în 2006 un proiect îndrăzneţ de realizare a unui uriaş complex turistic pentru sporturi de iarnă. Anul a
