Dacă în Statele Unite presa relatează cu stupoare despre scandalul PRISM legat de interceptarea comunicaţiilor de pe Internet, în România procurorii folosesc cu succes astfel de date ca probe în dosare penale. În ţara noastră, interceptarea conţinutului unui e-mail se face la fel de uşor ca interceptarea unei convorbiri telefonice. Pe lângă e-mail-uri, procurorii utilizează deseori fapte şi date obţinute legal despre localizarea unor inculpaţi. O astfel de probă a fost utilizată în dosarul Valiza. În acest context, gândul vă prezintă modalităţile de interceptare folosite de autorităţile române, precum şi cinci mituri despre aceste insterceptări.

E-mail, Facebook sau Mesenger, la fel de uşor de interceptat ca telefonul

Potrivit specialiştilor consultaţi de gândul, interceptarea e-mail-urilor, a comunicărilor pe Facebook sau a altor tipuri de comunicaţii desfăşurate pe Internet se face la fel de simplu precum interceptările convorbirilor telefonice.

Ba mai mult, interceptările e-mail-urilor au şi avantajul că nu mai trebuie transcrise. Astfel că un procuror poate solicita mandat dacă are date sau indicii că un cetăţean comite o infracţiune şi utilizează în acest sens e-mail-ul sau dacă procurorul consideră că pot obţine probe conculudente din interceptarea e-mail-urilor. La fel ca în cazul interceptărilor telefonice, şi la e-mail-uri interceptarea trebuie să fie aprobată de un judecător.

E-mail-urile şi discuţiile de pe Facebook sunt interceptate în timp real

Procurorii pot intercepta corespondenţa online în timp real, la fel cum după obţinerea unui mandat de la judecător pot intercepta în timp real şi comunicaţiile din chat-ul de la Facebook sau de pe orice altă reţea.

Pentru a realiza aceste interceptări, organele de anchetă nu au nevoie să ceară permisiunea Google sau Facebook, ori a diverşilor furnizori de servicii de e-mai