E rârâit și sclipitor, unic în tot ce face; numele trupei, „Taxi”, textele pieselor, vocea ușor recongnoscibilă, felul absolut special în care „răspunde” la evenimentele sociale,” Stai la coadă, bă!” Castrați-mă, castrați-mă, “Aici sunt banii dumneavoastră” și, nu în ultimul rând, în prietenia și frumusețea relației cu membrii trupei, aceiași de la înființare.

Dan Teodorescu e omul care înveseleşte publicul cântând despre burtica, chelie şi un început de “prostatită”, despre criogenizare, despre criza ori despre iubire. Cu talent uriaş şi inimă de artist a reuşit să convingă nişte bărbaţi să spună” te iubesc!” şi de atunci e mereu pe drumuri în concerte. Pentru că e artist adevărat şi e iubit. Între două concerte i-am “smuls” câteva declaraţii.

Nuami Dinescu Şi a fost şi ziua ta; ţi-ai făcut cadou un concert?

Dan Teodorescu: Nu, a fost cadoul Gabrielei David, managera noastră. O tipă rece, dură, lipsită de scrupule. Glumesc, glumesc! Adevărul e că a fost o bucurie să-mi sărbătoresc ziua alături de colegii mei şi de cei prezenţi în clubul în care am cântat. Ai făcut şi tu prostii sau ai fost copil bun şi tocilar? Până-n clasa a opta (inclusiv) am fost un tocilar oribil. Pe urmă mi-a mai trecut, deşi – culmea – ajunsesem la unul dintre cele mai bune licee din Bucureşti, respectiv Mihai Viteazul. La Politehnică mi-a trecut de tot.

Pe tine nu te enervează când se scrie despre tine şi-ţi aminteşte toată lumea câţi ani ai împlinit?

Deloc. Eu sunt fericit (şi mă mir) c-am ajuns pân’ la 48 de ani!

Sau ce diferenţă de ani e între soţi?

Păi dacă Irina n-are o problemă, eu ce problemă să am?

Ai un talent deosebit să scrii, nu te bate gândul să scrii şi o comedie, ceva?

Am avut un gând din ăsta. M-a bătut un pic, m-a durut şi mi l-am reprimat. Deocamdată. În ultimii ani piesele tale sunt hituri: “E criza”, “NonStop”, “Cele două cu