Influxul masiv de imigranţi în perioada de boom economic, care a contribuit la creşterea alarmantă a ratei de şomaj în ultimii ani, a dus la apariţia din ce în ce mai multor partide politice de extremă dreaptă în Europa. Rasismul şi xenofobia sunt îndreptate, în mod particular, către comunitatea musulmană, privită de mulţi europeni ca o ameninţare a valorilor occidentale.

Partidul francez „Frontul Naţional”, fondat în anul 1972, reprezintă a treia opţiune viabilă în campaniile electorale

recente. În Norvegia, „Partidul Progresului” a avut mai mult de 22 de procente la alegerile prezidenţiale din 2009. În Elveţia, „Partidul Popular” a adunat 29 la sută din voturi la alegerile din 2007.

Exemple similare pot fi întâlnite şi în Suedia, Danemarca, Finlanda, Olanda, Italia, Ungaria, Bulgaria şi Grecia, ţări ale căror partide de extremă dreaptă sunt prezente în Parlament, informează globalvoicesonline.org.

Motivele care au dus la creşterea în popularitate a acestor partide, mai ales în rândul păturilor sociale de mijloc, sunt măsurile de austeritate adoptate în ultimii ani pentru redresarea economică, disperarea şi sentimentul de marginalizare a şomerilor, în contextul în care rata de şomaj a cunoscut o creştere semnificativă în cele mai multe state din Europa.

Euroscepticismul, ostilitatea faţă de imigranţi şi reprezentanţi ai minorităţilor, naţionalismul radical şi doctrinele rasiste, toate acestea sunt premisele ideologice pe care se bazează partidele sus menţionate. Acestea mai susţin populismul retoric şi propun soluţii simple, care, de multe ori, contravin drepturilor fundamentale ale omului.

Propbabil cel mai cunoscut partid eurosceptic este „Partidul Independenţei al Marii Britanii” (UKIP), care, potrivit blogului „Territorio Europa”, susţine retragerea ţării din Uniunea Europeană, restabilirea vizelor pentru imigranţi, r