Ezermester, tradus mot a mot este un „meşter care se pricepe la mii de lucruri“. E genul acela de om pe care îl chemi să-ţi înlocuiască clanţa de la uşă, dar omul observă că hota din bucătărie nu funcţionează corect, îţi schimbă şi robineţii din baie şi îţi recomandă şi cea mai bună maşină de tuns iarba, pentru care garantează „pe cuvânt“. Execută o sumedenie de lucruri deşi n-are calificarea necesară. De cele mai multe ori, „lucrările“ acestea sunt făcute „după ochi“, dar fiindcă lucrează ieftin, ezermester-ul găseşte întotdeauna clienţi. În ultimele 365 de zile şi Timişoara a avut parte de un primar ezermester. Problema este că şi genul ăsta de oameni au la rândul lor nişte sfătuitori, la care apelează după principiul „suni la un prieten“. Şi mai mare problemă este aceea că cel puţin atunci când vine vorba de muzică, edilul şef nu este înconjurat de „consilieri“. Care să îi explice că nu e bine să ai prejudecăţi şi că situaţia nu e întotdeauna albă sau neagră, există mii de nunanţe. Sau poate oamenii aceştia există, dar nu-şi fac treaba. Who knows? Încă de pe vremea când nu a fost ales, Nicolae Robu a manifestat o febleţe aparte pentru un alt Nicolae, cel care este liderul trupei Phoenix. O formaţie care e măcinată de o sumedenie de scandaluri. Şi care a cântat contra unei sume ţinute la secret la lansarea candidaturii oraşului nostru pentru capitala culturală. „Astăzi ne-am asumat public hotărârea de a candida la titlul de …campioană culturală…“, spunea primarul nostru atunci. Poate om fi devenit noi campioni, dar nu neapărat în sensul bun al cuvântului. Pe acest tărâm au mai fost şi alte decizii mai mult sau mai puţin controversate: concert Inna de Ziua Timişoarei, „mazilirea“ finanţării pentru festivalul Gărâna, înfiinţarea unui nou festival de jazz la Timişoara etc. Dincolo de toate, edilul şef al oraşului are nevoie de niscaiva consilieri care să fie spec