La finalul supermeciului Nadal - Djokovic s-a întâmplat un lucru bizar: a lipsit ceremonia de premiere! Lăsând gluma la o parte, aproape toată lumea a reacționat după acel meci dramatic ca și cum Rafa ar fi câștigat deja titlul, și e greu să îi condamni pe cei care cred așa. La urma urmelor, palmaresul meciurilor directe dintre Nadal și Ferrer este elocvent, iar palmaresul lui Rafa la Paris este covârșitor. Nadal nu poate pierde o finală de Slam jucată pe zgură în fața unui jucător pe care l-a dominat autoritar de-a lungul timpului, care mai e și debutant într-o astfel de finală, nu-i așa?
Rafa s-a chinuit să se lupte, fără prea mare succes, cu eticheta de mare favorit, argumentând, la conferința de presă de sâmbătă, că nu se simte deloc ca atare și că astea-s doar exprimări jurnalistice. "Nu mă consider un favorit. Mă văd doar un finalist. David n-a pierdut niciun set în tot turneul", a spus Nadal, care a atras atenția că nu-i singurul spaniol din finală, ca atare, că este o zi importantă pentru întreg sportul iberic, nu doar pentru el. Într-adevăr, ultima oară când doi spanioli s-au confruntat pentru titlul de la Paris a fost în 2002 (Albert Costa vs Juan Carlos Ferrero).
Rafa are o lungă tradiție în a nega orice discuție despre meritele lui, despre a fi favorit sau jucătorul mai bun, folosește adesea acest soi de psihologie inversă, așa că nu-i vreo surpriză în declarațiile lui. Dar, dincolo de politețea-i (sau tactica) obișnuită, e oare vreo posibilitate ca lucrurile să fie precum spune el, adică strânse?
Citește continuarea articolului pe Treizecizero.ro, cu mai multe detalii despre finala RG 2013, Nadal - Ferrer.
La finalul supermeciului Nadal - Djokovic s-a întâmplat un lucru bizar: a lipsit ceremonia de premiere! Lăsând gluma la o parte, aproape toată lumea a reacționat după acel meci dramatic ca și cum Rafa ar fi câștigat deja t
