Este momentul oportun sa ne punem, barbateste, intrebarea daca am gresit sau nu atunci cand am optat pentru uninominal. Si daca nu cumva tentativa, la un moment dat, a USL, de a adopta formula cea mai radicala a uninominalului a fost o eroare. Daca raspunsul este afirmativ in ambele situatii, atunci va trebui sa ne intoarcem de unde am plecat. La votul pe liste sau sa experimentam ceva nou. Respectiv votul mixt. Noua Constitutie ar putea clarifica aceasta tema de interes major.
Sistemul votului pe liste, inseamna ca fiecare partid politic isi pune pe hartie candidatii intr-o ordine prestabilita, se prezinta cu ei in campania electorala si, in functie de numarul de voturi, lista este undeva taiata. Structura noului Parlament este expresia tuturor voturilor exprimate. Pana la ultimul. Iar candidatii, odata deveniti parlamentari, sunt datori politic in primul rand fata de partid si abia apoi fata de interesele din colegiu. Ceea ce inseamna ca rolul autoritatilor locale, a baronilor locali si chiar a organizatiilor locale scade in beneficiul autoritatii partidelor la nivel central.
Sistemul pe liste a fost demonizat, afirmandu-se ca nu permite ascensiunea, in Parlament, a unor valori autentice. Si ca, odata deveniti senatori sau deputati, oamenii politici neglijeaza interesele colegiului in care au candidat. Ori experienta a dovedit ca votul uninominal nu a imbunatatit calitatea Parlamentului. Evident, daca s-ar fi optat pentru varianta extrema, respectiv votul uninominal pur, rezultatul nu ar fi fost diferit. Cu exceptia faptului ca PDL si PP-DD ar fi fost practic eliminate din Parlament, iar UDMR ar fi dispus de si mai putine mandate. Dar, cum se stie, o initiativa legislativa in acest sens a existat, promovata chiar de catre cei doi copresedinti USL. Legea nu a fost validata de Curtea Constitutionala, intrucat promovarea ei ar fi avut loc in intervalul
