Manifestantul din stradă, care aruncă cu pietre, şi investitorul cu experienţă sunt rareori în unanimitate, dar acesta este cazul acum în Turcia, remarcă publicaţia The New York Times, citată de portalul Uainfo şi agenţia Agerpres.

Atât demonstranţii, cât şi investitorii străini se tem că noile clădiri-turn şi centre comerciale din Istanbul nu doar vor urâţi metropola de pe malurile Bosforului, ci sunt şi neviabile din punct de vedere economic.

În ultima săptămână, bursa de valori turcă a scăzut cu 9%, în timp ce ratele la dobânzi sunt în creştere. Lira turcă a slăbit în ultimele luni cu 8%, iar în zilele de la începutul protestelor - cu 1%.

De fapt, o mână de investitori şi economişti avertizează de mai bine de doi ani că boom-ul economic din Turcia ar putea să se încheie printr-un colaps dureros, ca şi în alte cazuri când boom-ul s-a bazat 'pe munţi de datorii'.

Până de curând, avertismentele cu privire la Turcia erau ignorate, subliniază The New York Times. Creşterea economică a Turciei se ridică la 5% pe an, bugetul e în ordine, iar principalii indicatori pot să facă faţă competiţiei cu cei din Germania.

În momentul de faţă, premierul turc Recep Tayyip Erdogan crede că poate face faţă crizei politice datorită prosperităţii economice. Însă din ce în ce mai mulţi analişti declară că probleme economice sunt posibile în Turcia.

În ultimii ani, Turcia a fost invadată de sute de miliarde de dolari în credite pe termen scurt: investitorii străini caută active cu randament mai mare. Cu aceşti bani se construiesc clădiri, care irită 'coaliţia mică, dar crescândă de intelectuali laici, activişti de stânga şi specialişti de înaltă calificare'.

Experţii se tem că aceşti 'bani fierbinţi'ar putea la fel de repede să migreze din Turcia, ceea ce ar putea declanşa o criză va