Aiudul în comunism, ilustrat în fotografii vechi de zeci de ani, apare ca un orăşel mic, în care se construia şi care devenea un punct important pe harta industriei metalurgice româneşti. Astăzi, oraşul mai trăieşte doar din amintiri, cu marile fabrici falimentare şi cu o rată a şomajului ridicată.

Decăderea oraşului este ilustrată şi de scăderea acentuată a populaţiei în ultimii 10 ani, dacă la recensământul din 2002, populaţia Aiudului era de aproximativ 29.000 de persoane, în prezent, potrivit recensământului din 2011, mai există doar 22.500 de locuitori. Populaţia maximă a oraşului s-a înregistrat la recensământul din 1992, când au fost numărate aproape 32.000 de persoane.

Fotografiile vechi de zeci de ani ilustrează clădiri, străzi, parcuri şi oameni. Oraşul era în plin

avânt de urbanizare. Pot fi observate fotografii generale cu oraşul, dar şi unele care suprind obiective cum ar fi cu IMA (Întreprinderea Metalurigă Aiud), brutăria oraşului, piaţa, autogara, cinematograful şi multe altele.

În istorie, localitatea a avut o importanţă majoră, lucru ilustrat de faptul că timp de 213 ani, din 1716 şi până în 1929, a fost capitala comitatului Alba de Jos. A revenit în componenţa judeţului Alba, la reorganizarea administrativă din 1968, iar în 1994 a fost declarat municipiu.

Foto Aiudul în epoca de aur

Oraşul are câteva atracţii turistice, care, dacă ar fi valorificate la potenţialul lor, ar aduce beneficii importante. Cetatea Aiudului este una din cele mai vechi cetăţi urbane din Transilvania (sec. XIII-XVI).

De plan poligonal neregulat, construită din piatră, cetatea a fost întărită cu turnuri (al blănarilor, al măcelarilor, al croitorilor etc.), aparţinând breslelor meşteşugăreşti. Castelul Bethlen (palatul voievodal, sec. XVI-XVII), a aparţinut principelul ardelean Gabriel Bethlen (în anii 1612-162