„Aurul dacilor” din judetul Hunedoara le face cu ochiul investitorilor str?ini, dar pentru statul român z?c?mintele aurifere sunt prea scumpe pentru a mai fi exploatate. Perimetre aurifere care sute sau mii de ani au asigurat prosperitatea zonelor respective sunt acum circuri ale foamei, de unde hotii s-au servit în voie si au ascuns astfel alte jafuri mult mai mari.

Blestemul aurului dacic pare s? fi lovit crunt fostele perimetre miniere aurifere hunedorene, care au înflorit si s-au dezvoltat tocmai datorit? acestei industrii extractive. La Mina Barza, în zona Brad, s-a extras aur timp de 2100 de ani, pân? în 2007 când guvernantii au pus lac?t pe exploatarea minier? unde se spune c? era cel mai pur aur din Europa. Un am?nunt total neinteresant pentru cei care au condus România. Declinul subunit?tii extractive începuse cu ceva timp în urm?, când num?rul angajatilor s-a tot restrâns, pentru ca în 2007 aurul dacic s? nu mai fie interesant. Era prea scump, iar pretul pe piat? sc?zut. Florin Cazacu a lucrat 18 ani la aceast? min? si timp de 10 ani a fost lider de sindicat, asta pân? în 2004 când a devenit primar al Bradului. S-a luptat pentru mentinerea în activitate a minei, pentru minerii care îsi vedeau viitorul mai negru decât m?runtaiele p?mântului. Din important perimetru aurifere, Bradul a devenit mai întâi zon? defavorizat?, iar ulterior a r?mas si f?r? acest statut, cum a r?mas si f?r? principalul obiect de activitate. „Închiderea Minei Barza a afectat foarte grav nivelul de trai în întreaga zon?. La Mina Barza lucrau în 1990 5000 de oameni si pe o raz? de 40 de kilometri exista transport pentru muncitori. De fapt, toat? evolutia economic? si social? a municipiului Brad si a localit?tilor înconjur?toare a depins de evolutia exploat?rii miniere Barza. Exploat?rile miniere din zona Bradului si nu numai acestea, ci din tot judetul, au functionat vreme d