Amendamentele la Constituţie adoptate deja de comisia condusă de Crin Antonescu precum obligativitatea, pentru orice persoană fizică sau juridică de a se prezenta în faţa unei comisii a Parlamentului dacă este solicitat, reducerea cvorumului pentru referendum la 30% sau obligativitatea statului de a formula acţiune împotriva magistraţilor pentru a recupera prejudiciile în caz de eroare judiciară sunt numai câteva dintre modificările susceptibile să şteargă separaţia puterilor în stat şi să dilueze Statul de Drept.

Dacă aceste tendinţe autoritare vor continua cu modificarea statutului procurorilor, cu modificarea atribuţiilor componenţei şi atribuţiilor Curţii Constituţionale sau a componenţei şi atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, România va urma calea derivei antidemocratice pe care s-a înscris Ungaria lui Viktor Orban, care riscă sancţiuni fără precedent din partea Uniunii Europene pentru încălcarea criteriilor politice de la Copenhaga şi a valorilor europene.

În iulie anul trecut, la câteva zile de la asaltul USL asupra statului de drept, pe blogul dedicat Europei de Est al revistei The Economist era publicat un articol cu titlul “România, mai rea ca Ungaria?” în care autorul citat un oficial european de la Bruxelles care declara că situaţia din România este mai gravă decât cea din Ungaria: “Orban schimbă Constituţia. Românii o încalcă, pur şi simplu”. Dar cât de rău stau lucrurile în Ungaria sub aspectul respectului faţă de drepturile omului şi statul de drept. Pe scurt, foarte rău.

Citeşte şi:Noua Constituţie. Parlamentul are drept exclusiv de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului

În 2010, FIDESZ a câştigat, împreună cu aliaţii săi, o supermajoritate de două treimi în Parlamentul unicameral de la Budapesta, care i-a permis să modifice Constituţia după bunul plac. Noua Constituţie ungară a intrat în vigoare la 1 i