O mare parte din bijuteriile vândute în România sunt pur şi simplu tinichele poleite. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi patronatele vor să reglementeze problema, dar nu se înţeleg asupra mijloacelor.
Bijutierii se înfruntă în aceste zile cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) pe marcarea aurului, o problemă cu o miză uriaşă: eliminarea unei evaziuni estimată anual la 300 de milioane de euro şi certificarea obiectelor realizate din metale preţioase astfel încât cumpărătorii să nu achiziţioneze obiecte fără valoare.
Pe de o parte, patronatele din domeniu acuză ANPC, instituţie care a preluat prerogativele în acest domeniu în anul 2000 de la Banca Naţională a României (BNR), că permite, sub ştanţa sa, vânzarea de de bijuterii clasificate ca fiind din aur dar care, în realitate, sunt falsuri. Bijutierii au prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, o serie de astfel de piese, toate cu marca de stat a României, aplicată de către ANPC, care au fost secţionate în faţa camerelor.
Într-unul din cazuri a fost prezentat un obiect care era vândut ca şi cum ar fi din aur de 18 carate, dar care nu avea decât 0,8 grame aur iar 8 grame era argint. Practic, cu aur de 30 de euro se vindea un produs cu 500 de euro. În alte cazuri au fost prezentate diverse combinaţii de cupru sau zinc, în interiorul unor bijuterii găsindu-se inclusiv plumb.
„ANPC a reuşit performanţa să promoveze nişte falsuri ca fiind autentice. Noi considerăm că producătorul care-şi pune ştanţa lui are o răspundere penală şi materială. Dacă statul îşi pune ştanţa (pe falsuri – n.red.) e un fenomen deosebit de grav“, a declarat Constantin Vasilescu, preşedintele Federaţiei Metalelor şi Pietrelor Preţioase şi Semipreţioase – Diamond Gold.
Jumătate din firme încalcă legea
De partea cealaltă, instituţia de stat a precizat că la ultimul c
