Un fenomen hidrologic rar, care se întâmplă o dată la 500 de ani, pare a fi principalul “vinovat” pentru viitura creată pe Dunăre, în urma căreia au rezultat inundaţii uriaşe în Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă şi Elveţia, care au cauzat pagube materiale evaluate la mai multe miliarde de euro.

Principalul “vinovat” pentru viitura de pe Dunăre este râul Inn, un afluent al Dunării. Viitura nu este creată de fluviu în sine, ci de Inn, un afluent al acestuia, care în 3 iunie a generat o situație critică, care se întâmplă o dată la 500 de ani în istoria hidrologiei – un debit de 6700 de metri cubi pe secundă - de trei ori şi ceva mai mult decât Dunărea.

Acest fenomen a fost confirmat şi de reprezentanţii INHM în şedinţa de Guvern din această dimineaţă.

Râul izvorăște din Lacul Lunghin situat în regiunea elvețiană Engadin, la înălțimea de 2.484 m. Inn-ul trece din Austria în Germania la Kufstein, traversează sud-estul Bavariei, iar de la Braunau, unde primește apele afluentului său Salzach, formează granița dintre Austria și Germania, până la Passau, unde se varsă în Dunăre. Tot la Passau se varsă în Dunăre și Ilz-ul. La confluență, Inn-ul care vine din Alpi are culoarea verde, Dunărea este albastră, iar Ilz-ul care vine dintr-un ținut mlăștinos are culoarea neagră. Apele Inn-ului "împing" apele Dunării, fapt datorat atât debitului mare al Inn-ului cât și diferenței mari de adâncime (Inn: 1,90 m/Dunăre: 6,80 m). În medie, anual, Inn-ul aduce cu 5% mai multă apă decât Dunărea, datorită în principal apelor pe care le adună din munți și topirii zăpezii, în timp ce Dunărea are debitul constant mai tot timpul anului.

Un fenomen hidrologic rar, care se întâmplă o dată la 500 de ani, pare a fi principalul “vinovat” pentru viitura creată pe Dunăre, în urma căreia au rezultat inundaţii uriaşe în Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă şi Elve