Diana Hâncu: „folosirea R. Moldova ca ţară tranzit creează anumite probleme instituţiilor noastre.”

Ar fi greşit să se creadă că Republica Moldova are probleme doar cu emigraţia, nu şi cu imigraţia. Cel puţin aşa se poate deduce din statisticile instituţiilor responsabile. Cum are de gând Uniunea Europeană să asiste Moldova ca să ţină o evidenţă drastică a celor ce ne traversează graniţa, oricare ar fi scopul lor? Discutăm subiectul cu Diana Hâncu, una dintre coordonatoarele proiectului Combaterea migraţiei iregulare din Republica Moldova, un proiect al UE pentru următorii doi ani, cu un buget de peste un milion de euro.

Europa Liberă: De ce ar fi nevoie de o mai mare vigilenţă atunci când vorbim despre cetăţeni străini care traversează graniţa Republicii Moldova.

Diana Hâncu: „De obicei, când vorbim de migraţie în Republica Moldova, abordăm emigrarea - plecarea cetăţenilor peste hotare şi problemele cu care ne confruntăm. Proiectul nostru abordează imigrarea, adică problemele care ţin de managementul politicilor care controlează cumva cetăţenii care vin în Republica Moldova. şi, deşi s-ar părea că Republica Moldova este doar o ţară de origine, este şi o ţară de destinaţie, mai ales în ultimii ani şi ministerele sau instituţiile se ocupă cu înregistrarea, documentarea, gestionarea fluxului de imigranţi - Ministerul de Interne, în mare parte, se confruntă cu anumite probleme. ”

Europa Liberă: Dimensiunile acestui fenomen - care ar fi? Dacă ne-aţi putea da câteva date ca să ne dăm seama cât de mari sunt proporţiile imigrării.

Diana Hâncu: „Poate ca număr nu este atât de mare, dar proiectul a fost elaborat în 2011. De ce în 2011, pentru că atunci s-a observat un flux de creştere a imigrărilor şi mai degrabă a încălcărilor regimului de şedere. Deci, dacă în 2011 vorbim de 2600 de cetăţeni care au primit permis de ş