Numărul studenţilor interesaţi să îşi continue studiile universitare în străinătate este în creştere. Una dintre întrebările frecvent puse consilierilor educaţionali de către aceştia este “cum să îmi aleg universitatea potrivită?”.

Există o varietate de criterii pe care un tânăr ar trebui sa le ia în considerare, începând cu limba străină pe care o stăpâneşte. Programul de studii şi curricula potrivite intereselor sale, destinaţia aleasă, situaţia financiară, posibilitatea de a-şi găsi un job, abilitatea de a se adapta la un nou context cultural sunt la fel de importante. Pe lângă acestea, una dintre metodele din ce în ce mai des folosite pentru alegerea universităţii sunt topurile universitare.

Importanţa pe care aceste topuri au dobândit-o în ultimii zece ani indică o necesitate şi o cerere a pieţei de a şti cum se poziţionează instituţiile de învăţământ superior unele faţă de celelalte la nivel global. Cele mai influente topuri internaţionale sunt QS World University Rankings, Times Higher Education World University Rankings (THE) şi Academic Ranking of World Universities (ARWU).Reputaţie, elitism şi subiectivitate

Pentru a satisface nevoile celor interesaţi (studenţi, părinţi, angajatori, instituţii guvernamentale şi de învăţământ), companiile care elaborează aceste clasamente şi-au diversificat ofertele şi abordările. Este important de reţinut faptul că metodologiile folosite în evaluarea universităţilor diferă de la top la top, în funcţie de criteriile luate în calcul. Prin urmare, cele internaţionale (world rankings) încearcă să evalueze cele mai bune universităţi din lume. Aceste clasamente sunt realizate în primul rând pe baza sondajelor de opinie făcute în mediul academic.

De exemplu, în topul QS, opinia specialiştilor şi a cadrelor universitare referitoare la reputaţia academică a universităţilor evaluate are o pondere de 40%. Alţi