NEGLIJENŢĂ Comisia de revizuire a Constituţiei a modificat regimul referendumului printr-o aberaţie juridico-matematică, care tradusă sună astfel: cetăţenii pot convoca organizarea unui referendum dacă strâng minimum 250.000 de semnături, dar nu mai puţin de 420.000
Comisia pentru revizuirea Constituţiei a decis ca nu doar preşedintele, ca până acum, ci şi cetăţenii să aibă dreptul de a iniţia referendumuri pentru probleme de interes naţional. Pentru aceasta, ei au decis ca numărul minim necesar de semnături pentru organizarea referendumului să fie de 250.000.
Însă pentru a asigura o dispersare uniformă a semnăturilor, au impus ulterior condiţia ca semnăturile să provină din cel puţin jumătate din numărul judeţelor plus municipiul Bucureşti, iar din fiecare judeţ să fi semnat cel puţin 20.000 de persoane. Înmulţind numărul minim de judeţe cu numărul minim de semnături din fiecare judeţ, rezultă că nu poate fi organizat referendum cu mai puţin de 420.000 de semnături.
Aceasta înseamnă că cei care vor să iniţieze un referendum şi stâng între 250.000 şi 419.999 de semnături nu vor putea niciodată să organizeze un referendum, pentru că, matematic, nu au cum să respecte ambele condiţii, ci doar pe prima.
DE UNDE PROVINE EROAREA
În actuala lege a referendumului, găsim condiţii asemănătoare, dar mult mai logice. Astfel, cetăţenii pot iniţia referendum dacă strâng 500.000 de semnături, provenind din jumătate din numărul de judeţe, cu cel puţin 20.000 de semnături din fircare judeţ.
Membrii Comisiei au vrut să reducă numărul de semnături de la 500.000 la 250.000, dar nu au sesizat în ce anomalie legislativă şi matematică se plasează dacă nu schimbă şi cifrele privind dispersia semnăturilor. Anomalia e recunoscută şi de unii membri ai Comisiei.„Cifra este orientativă. Aceste modificări au avut scopul precis de a flexibiliza procedura prin ca
