Pana la 1 decembrie 1918, politica si jurnalismul erau apanajul elitelor patriotice, dar dupa realizarea visului de veacuri al romanilor de pretutindeni de a avea o singura patrie, grija fata de cultivarea valorilor perene ale entitatii nationale s-a diminuat, iar nenorocirile s-au abatut indata asupra Romaniei.
Iata de ce nu poti asista pasiv la aplauzele unor jurnalisti, analisti politici, politicieni, candva oameni integri, care, ambetati acum de duhul politichiei partizane, au ajuns sa se extazieze la orice act sau incercare a strainilor de lezare a staturii si a intereselor Romaniei, a suveranitatii sale. Ceea ce, sa recunoastem, nu se mai intampla niciunde in statele Uniunii Europene.
Politica devine un joc riscant
E suficient sa reamintim cutremurul prin care a trecut UE dupa anuntarea unor masuri de limitare sau de cedare a suveranitatii nationale ca sa ne dam seama ca a fi totusi jurnalist ori politican in Romania presupune asumarea catorva minime responsabilitati. Asta daca vrem sa mai avem macar o umbra de respect din partea partenerilor nostri nu doar europeni si a concetatenilor.
A se observa ca este principala cauza care a maturat de pe prima scena politica un partid si pe corifeii sai fiindca, in momentele mai dificile pentru tara, au plecat capul fara sa le-o ceara absolut nimeni: singura ratiune fiind adapostul politic. Or o astfel de protectie a Inaltelor Porti nu a fost niciodata privita cu respect de catre concetateni.
Este adevarat si ca, prin juramant cu mana pe Sfanta Scriptura si pe Constitutie, fiecare politician ales in Parlament si in Consilii Locale, fiecare demnitar s-au angajat nesiliti de nimeni sa apere cu toata fiinta lor "suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei".
Ce e valabil in Occident e condamnabil in Romania?
Vi-
