Taxa pe tranzacţiile financiare, pe care Comisia Europeană (CE) doreşte să o implementeze de la 1 ianuarie 2014, reprezintă un răspuns al factorului politic la nemulţumirile populaţiei cu privire la rolul sectorului financiar în declanşarea crizei financiare, consideră Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR). "Taxa este un răspuns al politicului la nemulţumiri populare mai mult sau mai puţin justificate, care va produce efecte şi asupra ţărilor care nu o vor aplica", a declarat domnia sa, în cadrul unei dezbateri asupra consecinţelor taxării tranzacţiilor financiare asupra creşterii economice, a stabilităţii financiare şi a finanţelor publice, organizată de Banca Centrală şi Institutul European din România (IER).
În condiţiile în care băncile trebuie să îşi majoreze nivelul capitalului, pentru a respecta cerinţele acordului Basel III, să contribuie la scheme de garantare a depozitelor de sub 100.000 euro şi la fonduri de rezoluţie bancară, o taxă suplimentară ar face şi mai dificilă revenirea creditării, potrivit oficialului BNR.
Rolul taxei asupra tranzacţiilor financiare constă, în opinia lui Valentin Lazea, în sancţionarea băncilor şi a celor care le conduc, descurajarea operaţiunilor speculative şi finanţarea bugetului CE şi a fondului de rezoluţie bancară. "Pedepsirea" bancherilor care au dus instituţiile de credit în pragul colapsului, pentru ca, apoi, să încaseze sume substanţiale după ce au părăsit respectivele bănci, reprezintă un obiectiv justificat, dar care ar putea fi atins prin alte metode, conform domniei sale. Măsuri alternative şi mai eficiente reprezintă amânarea plăţilor pentru câţiva ani, acordarea de acţiuni, în locul unor sume de bani, precum şi dimensionarea corectă a sumelor plătite, cunoscute sub denumirea de "paraşute de aur", a afirmat economistul şef al BNR.
În ceea ce priveşte sancţionarea b
