Mandat mai scurt, o fişă a postului diminuată substanţial, aşa ar urma să arate următorul mandat prezidenţial. România, transformată în republică parlamentară.
Chiar dacă ne vom alege, în continuare, în mod direct, preşedintele, acesta va avea rol mai degrabă decorativ, specific republicilor parlamentare, în care preşedintele este ales de legislativ. Amendamentele în cauză au fost adoptate deja de comisia parlamentară pentru elaborarea proiectului de revizuire a Constituţiei.
Conform anunţurilor de intenţie făcute de mai multă vreme de reprezentanţii USL, comisia condusă de posibilul viitor prezidenţiabil Crin Antonescu a readus mandatul preşedintelui la durata de patru ani şi i-a tăiat serios din atribuţii. Astfel, viitorul şef al statului nu va mai avea nici un cuvânt de spus în desemnarea premierului sau numirea miniştrilor în caz de remaniere guvernamentală. Nu va mai numi în funcţii şefii serviciilor secrete, ci doar va face propuneri, care vor fi aprobate sau nu de parlament. Şi nivelul reprezentării externe a ţării i-a fost diminuat, acesta având dreptul să participe la reuniunile UE doar în situaţiile în care temele care urmează a fi abordate ţin de politica externă a Uniunii, politica de securitate comună sau modificări male tratatelor constitutive ale UE. Şeful statului îşi va păstra dreptul de iniţiativă privind referendumurile naţionale pe teme de interes naţional, cu excepţia revizuirii Constituţiei, dar decizia iniţierii sau nu a referendumului va aparţine tot parlamentului. În privinţa acestui tip de consultare populară, pragul de validare a fost coborât la 30% prezenţă la vot.
Membru al comisiei pentru Constituţie, senatorul PDL Alin Tişe nu este de acord ca România să aibă un preşedinte decorativ. „USL a luat toate atribuţiile preşedintelui, transformând, practic, România într-o republică parlamentară, fără să-şi asume, însă, tra
