În spatele diversiunii ni se pregătește una dintre cele mai neliberale legi fundamentale din istoria, scurtă și agitată, a constituțiilor românești.
În sfârșit, discuțiile pe marginea modificării Constituției reușesc să aprindă, în mod uniform, de la stânga la dreapta, spiritele. Nu prevederile privind proprietatea ori transformarea parlamentului într-un soi de „Tribunal al Poporului“ (prin obligația introdusă într-un amendament pe care ar urma să o aibă toți cetățenii României de a se prezenta, atunci când sunt convocați, în fața comisiilor parlamentare) au inflamat cel mai mult polemicile la televiziune, în presa scrisă și pe site-urile de socializare. Deși ne îndreptăm, cu pași repezi, spre o Constituție mult mai puțin liberală, în mod cu totul paradoxal, decât cea a lui Ion Iliescu, Antonie Iorgovan și compania din 1991 - iar principalul animator al transformărilor este președintele Partidului Național Liberal -, niciunul dintre amendamentele discutate în ultimele zile nu a reușit performanța de a scoate atât de mult în evidență caracterul profund neliberal al formațiunii conduse de Crin Antonescu, așa cum a făcut-o propunerea de definire a familiei în noua formă a legii fundamentale.
Pentru aducere aminte, problema, rezumată, sună în felul următor: comisia parlamentară pentru revizuirea Constituției a adoptat miercuri, 5 iunie, un amendament care prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie“. În prezent, legea fundamentală definește „familia“ ca întemeindu-se „pe căsătoria liber consimţită între soți“. Amendamentul a fost propus de trei deputați liberali, iar Biserica Ortodoxă Română a anunțat de asemenea că va propune completarea articolului 48 din Constituție cu următorul conținut: „Familia, elementul natural al existenței și dezvoltării societății, se întemeia
