Se implinesc patru ani de la data cand Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) declara, la 11 iunie 2009, pandemia la nivel global a ceea ce in termeni populari numim "gripa porcina", iar in termeni de specialitate "virusul gripal H1N1".
Declansata in luna aprilie a aceluiasi an ca epidemie in Mexic, in iunie se declara pandemia, iar OMS era pusa in fata unuia din cele mai grele examene ale sale: stapanirea acestei situatii fara precedent, care poate duce la dezastru.
Organizatia a actionat foarte energic, reusind sa limiteze focarele declarate si sa reduca factorii de risc. Statisticile vremii aratau clar ca, dupa ce se actiona energic, frecventa cazurilor in respectiva zona incepea sa scada, pana la disparitie, arata Infoniac.
Majoritatea guvernelor au cuplat rapid cu masurile stabilite iar, la timpul sau, reactia prompta a oficialior romani a fost apreciata pe plan international, chiar daca a trebuit sacrificat un numar mare pasari (pentru care proprietarii au fost bineinteles despagubiti).
Ca urmare, in luna mai 2010 s-a putut declara incetarea pandemiei, dupa ce fusese afectata populatia din 214 tari, in care s-au inregistrat 18.138 decese. Expertii considera ca masurile dispuse de OMS si-au aratat efectele benefice, intrucat un asemenea fenomen ar fi putut duce la consecinte mult mai grele.
In Evul Mediu, cand omenirea nu dispunea inca de cunostintele necesare ca sa actioneze profilactic, declansarea unei pandemii se solda chiar si cu milioane de decese.
Efecte colaterale
Dar au existat si efecte colaterale, provenind in principal din insuficienta informare si din panica. In economia mexicana, acolo unde izbucnise epidemia initiala, impactul panicii asupra turismului a fost distrugator: incasarile din turism au scazul cu 80%.
Nu e de neglijat, daca tinem seama de faptu
