Autoironie şi indulgenţă se regăsesc în deviza născocită zilele trecute într-o discuţie cu un bun amic german, inspiraţi de panorama care se deschidea sub privirile noastre. Cluj, Klausenburg... "Der Kaiser"! Glumă-neglumă, încercam să găsim un termen atotcuprinzător pentru ceea ce, după ani de creştere şi ani de criză, mai reprezintă atuurile şi avantaje Clujului - centru urban obişnuit cu o reputaţie mult mai bună în alte vremuri recente, şi pe care TIFF-ul o reînvie, norocos, la fiecare început de vară.
S-a ivit, în cap de listă, densitatea de companii IT capabile să susţină mai vechiul proiect local de a crea o Silicon Valley - sau poate un Digital Media City -, spaţiu concentrat pe cercetare, inovaţie, pe servicii de tehnologie a informaţiei şi care ar atrage probabil cel mai mare număr de investitori. Că domeniul e vital în noua economie globală, şi că el poate crea în jurul lui un cluster de primă linie europeană, sunt chestiuni deja discutate. Iar de parcuri tehnologice şi industriale cel puţin Clujul nu duce lipsă. Punct câştigat în economia naţională şi euro-regională.
Deocamdată - spune Ministerul Economiei -, Nord-Vestul are cea mai bună poziţionare în constituirea de clustere, aglomerând dinamic, interconectând afaceri şi servicii şi instituţii anexă. Domeniul high-tech e în vârful listei, dar totuşi, în constituirea acestor poli se poate merge pe căi noi, legate de tot ceea ce zona Clujului a dobândit în timp ca savoir-faire, cu o recunoscută performanţă. (Sunt companii locale care marchează profilul economic al ţării; nu trebuie date neaparat nume, dar atunci când tranzacţionarea unora şi profitabilitatea altora ajung şi pe terminalele Bloomberg sau în Financial Times, începi să îţi dai seama că - orice s-ar spune - Clujul îşi are intrările lui în economia "cea mare", chiar dacă mai rar. De ce să nu construieşti mai departe pe asemenea