Munca lor, de a scormoni prin vremea depusă şi de a reface uneori şi dintr-un ciob fragmente de viaţă, le dă o alura enigmatică de călători în timp. Dar când căutarea lor se petrece într-un mediu necunoscut şi imprevizibil, în adânc în mare - leagănul vieţii însă nu departe de braţele morţii, meseria asta capătă toate elementele unei aventuri.

Istoria captivă

Arheologia subacvatică culege informaţii din vechime din singurul teritoriu rămas virgin, cu istorie necunoscută, prinsă de timp în nisipul mărilor. Cercetarea în adâncuri aprinde multora imaginaţia, însă nu sunt mulţi cei care au şansa, curajul şi pregătirea să o practice. În Constanţa există doi temerari, căutători de comori, care scot la lumină istoria captivă pe fundul mării. Se numesc Cătălin Dobrinescu şi Constantin Chera şi sunt arheologi la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie din Constanţa. 

“Arheologia subacvatică presupune o relaţie specială cu apa, trebuie să o iubeşti şi să o respecţi, să fii conştient de forţa ei, dar şi să vrei să o cunoşti. M-a ajutat faptul că m-am împrietenit cu marea aici, acasă”, zâmbeşte Cătălin Dobrinescu, doctor în arheologie şi arheolog subacvatic atestat UNESCO. Singurul din România. Are 38 de ani şi din 2006 a început “aventura cunoaşterii submarine”, cum îi spune cu modestie. Însă doar ca invitat al unor institute din afara ţării are posibilitatea să cerceteze epave prinse în nisip de sute sau mii de ani, artefacte smulse de mare din corpuri putrezite de nave ori ruine din vechi aşezări alunecate în adâncuri. Pe lângă atestatul UNESCO, arheologul a căpătat permisul pentru ape adânci - card Advance Open Waters -  şi a făcut cursurile de navigaţie pe sub apă, de siguranţă, de “Wrek diving”, “Night diving” şi “Deep diving”, obţinând atestate pentru scufundări în epave, noaptea, la adâncime. De curând s-a întors din Malta, unde a