Lucrurile s-au accelerat marţi dimineaţă în Piaţa Taksim din Istanbul, loc simbolic al contestatarilor turci contra guvernului lui Recep Tayyip Erdogan. Sute de poliţişti, cu blindate şi tunuri cu apă, au luat cu asalt piaţa, au înlăturat baricadele ridicate de manifestanţi şi au făcut uz masiv de grenade lacrimogene.

Pentru miile de protestatari care de peste zece zile cer demisia şefului guvernului islamo-conservator, acuzat de derivă autoritară şi că doreşte islamizarea societăţii turce, operaţiunea de marţi dimineaţă nu se potriveşte cu declaraţiile guvernatorului Istanbulului şi nici cu cele ale premierului Erdogan. Revenit în Turcia duminică, luni seară el a asigurat că doreşte să întâlnească manifestanţii pe 12 iunie, pentru a discuta şi a aplana situaţia, protestele desfăşurându-se de 12 zile. O deschidere vizibil uitată marţi dimineaţă, când poliţiştii au preluat prin forţă controlul Pieţei Taksim, intervenţia fiind justificată de guvernatorul Istanbulului, Avni Mutlu, care într-o conferinţă de presă a considerat că manifestanţii care ocupau Piaţa Taksim de 12 zile „au afectat imaginea ţării în lume”.

Promulgarea, luni, de către preşedintele turc, Abdullah Gul, a unei legi controversate dorite de guvernul islamo-conservator şi care restrânge consumul, vânzarea şi publicitatea la băuturi alcoolice a fost percepută ca o provocare de manifestanţii care denunţă în mod special noua ordine morală pe care încearcă să o impună guvernul Erdogan.

A vrut vreodată Erdogan o Turcie europeană, a dorit ca Turcia să se integreze în UE? Contrastul este flagrant între discursul lui Erdogan din 2002, în care susţinea că AKP a rupt-o cu trecutul islamist şi antieuropean, şi cel de azi al premierului. Astăzi doreşte să îi redea ţării sale influenţa otomană pe care a pierdut-o, să o ancoreze spre Est, şi nu spre Vest?

În 2002, făcea campanie electorală şi