Știrile și comentariile legate de vizita premierului Ponta în Germania umplu în aceste zile paginile publicațiilor din România. În majoritate pozitive, acestea anunță noi investiții și chiar o continuare a telenovelei „BMW în România”. Cu doar câteva zile înainte însă, șeful unuia dintre cei mai importanți investitori străini, Continental, vorbea despre dificultățile de a găsi personal specializat și despre ignorarea de către Guvern a marilor companii care au investit deja sute de milioane de euro în România. Mai mult chiar, un alt oficial german, membru în Consiliul de Administrație al Draxlmaier, declara exact în ziua în care Victor Ponta se afla la Stuttgart că instabilitatea politică și corupția din România sunt greu de digerat de un investitor serios.
Faptul că premierul caută companii străine cu ajutorul cărora să reintrăm pe trendul pozitiv la capitolul Investiții Străine Directe nu e deloc rău. Ba chiar este demn de laudă dacă intențiile declarate ale unora se și materializează. Doar că, în goana după noi investitori, oficialitățile de la București par să uite că în România se află deja mari companii care angajează zeci de mii de oameni, au cifre de afaceri cu multe zerouri, plătesc taxe și impozite generoase și exportă masiv echilibrând balanța comercială. Aceștia nu se plâng pe la uși închise precum prietenii și cunoscuții români și nici nu caută soluții de dezvoltare care să implice alte taxe și impozite pe capul românilor. În schimb, mulți consiliază alți investitori în privința unor potențiale afaceri în România.
Un exemplu descurajant legat de relația investitor străin prezent deja în România – Guvern bucureștean este cel menționat de Karl Wallner, membru al Consiliului de Administrație al Dräxlmaier Group, companie care deține cinci uzine la noi, angajează aproape 12.000 de persoane la Pitești, Codlea, Hunedoara, Timișoara și Satu Mare
