Atât ca suprafaţă agricolă totală, cât şi ca suprafaţă arabilă pe cap de locuitor şi, mai ales, ca fertilitate a pământului, România se situează între primele ţări din Uniunea Europeană. Dar la capitolul competitivitate şi profitabilitate agricultorii români se situează la coada clasamentului european, cu producţii la hectar de câteva ori mai mici la principalele culturi vegetale.

În pofida potenţialului agricol imens de care dispune, România se situează printre ţările din Uniunea Europeană cu cele mai reduse producţii la hectar la majoritatea culturilor. Pentru că 2011 a fost de excepţie, iar 2012 a fost marcat de seceta prelungită, să luăm ca exemplu anul 2010, când suprafaţa cultivată cu grâu a fost de 1,99 milioane hectare, din acest punct de vedere România situându-se pe locul patru în UE. Dar, cu o producţie medie de doar 2.802 kg/ha, România s-a situat sub Bulgaria, de exemplu, care a realizat 3.578 kg/ha (cele mai mari producţii fiind înregistrate în Danemarca, Germania şi Regatul Unit, şi anume, de peste 7.900 kg/ha). În acelaşi an, la porumb, România s-a situat pe primul loc în UE după suprafaţa cultivată, dar la producţie s-a situat printre ultimele locuri, după Franţa, tot din cauza randamentului inferior, de doar 4.000 kg la hectar. Doar în Bulgaria media a fost mai mică, şi anume, de 3.900 kg/ha (cele mai mari producţii de porumb la hectar fiind raportate în Grecia, 9,8 tone/ha şi în Spania, de 9,9 tone/ ha).

Şi la floarea-soarelui România a avut în 2010 cea mai mare suprafaţă cultivată din UE. Dar, cu un randament de doar 1.560 kg/ha, a obţinut o producţie de numai 1,26 milioane de tone, situându-se pe locul trei, după Franţa şi Bulgaria. Nici la cartofi şi la sfecla de zahăr situaţia României nu este mai bună, producţia medie reprezentând puţin peste jumătate din media înregistrată în Uniunea Europeană.

Principalele cauze ale ac