În lipsa cardului de sănătate şi a dosarului electronic, se pot produce greşeli "de tipar" cu consecinţe grave. Unii medici au fost acuzaţi pe nedrept că au prescris reţete la "morţi" din vina farmaciştilor.

Informatizarea a făcut ordine în sistem, însă pentru ca totul să meargă strună şi să avem o evidenţă clară a cheltuielilor, e nevoie şi de implementarea proiectelor restante: cardul şi dosarul electronic. Până la sfârşitul anului, ar trebui să fie gata jumătate din cardurile electronice, promit autorităţile. În prezent, la Imprimerie se tipăresc documente "în alb", urmând ca din iulie să înceapă personalizarea lor.

Ce înseamnă o cifră greşită

Până la începutul acestui an, medicii scriau reţetele de mână, iar farmaciştii introduceau manual datele pacienţilor în sistemul informatic. Asta a făcut "să se strecoare" greşeli grave, în urma cărora unii doctori au fost învinuiţi pe nedrept de înşelăciune.

De exemplu, unele reţete care apăreau prescrise de un medic de la Institutul Oncologic Bucureşti nici măcar nu fuseseră decontate de IOB. Cel mai probabil, eroarea s-a produs la farmacie, prin introducerea greşită a unei cifre din codul de parafă al medicului.

Alte situaţii de acest gen au apărut în urma tastării incorecte de către farmacist a codului numeric personal. De exemplu, în loc să introducă cifrele "90" din CNP, farmacistul a tastat "91", ceea ce a schimbat complet datele problemei.

O altă încurcătură a pornit de la numele asemănătoare ale unor paciente. Reţeta apărea pe numele unei persoane decedate, dar, de fapt, fusese ridicată de o pacientă "vie", al cărui nume semănă izbitor cu al altei femei. Greşeala s-a produs, cel mai posibil, la arhivă, prin scoaterea greşită a foii de observaţie a pacientei, când a fost consultată.

Toate aceste erori ar fi putut fi uşor evitate dacă aveam de la bun început reţetă electronică şi ca