Mi-am pus întrebarea cum ar fi arătat o poveste a lui nea Mărin, azi, într-o epocă în care nimic nu mai pare la locul lui. Cum şi Vasile Voiculescu „închipuise” sonetele lui Shakespeare pe care le „tradusese imaginar”, îmi permit să vă propun un exerciţiu de genul ce-ar fi zis nea Mărin al nostru de coabitare, de spaţiul Schengen, de USL... „Mă fraţîlor, acu că vine Inaltarea Domnului (ca pe atunci se putea zice doar de Revelion n.a.), mă apucai şi io de trăsăi zaibărul în dimigeană, să nu prinză acreală ştii.... şi aşa ca omu’ până ce s-apucă Veta, de un făsui la tuci, de-o pâine-n ţăst, io fusăi pe la nepotu’Sucă, de veni acu’ trei zîle din Italia unde fu şi el cu tiru’ de adusă un tilivizor d’ăsta cu butoane, de să-nchide ca tabachera lu’ ăl bătrân de făcu războiu’ din ’44 şi dac-ţ prinde deştu’ ţi-l taie ca briciu’ lu’străbunicu’ de fu frizer la ’917.Mă, iete un tilivizor de dai pe iel şi-ţ arată vreme, că de.., trebuie arăcită via, legată săpată, să umplem butoaiele la toamnă, şi ce mai ie pe gogoloiu’ ăsta.Şi mă fraţîlor mare comedie mai ieşi mă, vă spui că-s om bătrân, dar stau şi văd c-o ia timpurile la vale de dracu’mai pricepe ceva. Păi stăi să vă spui. Mă dusăi io şi-mi zâsă Sucă de „veto în Schengen”.... -Ce ai mă, eşti nărod că acu’ cât ieşti de mare mă păgubeşti de două perechi de palme, ce să cate Veta mea unde dracu zîci tu, când ia săraca frământă pâinea şi fierbe făsuiu’ că e Postu’Mare? -Nu mă nea Mărine, veto e când zîc europenii că nu vrea să facă ceva, iar Schengen e ca un loc mare aşa de poţi să treci cu tiru’ şi nici un poliţai nu te mai opreşte la vamă... -Mă Sucă, io fusăi prin curte acu’ două zile cu Popa Soni şi io când te trimisăi în beci să aduci zaibăr nu te mai pusăi să fluieri „M-a făcut muica oltean” şi cam intraşi prin murăturile lu’ Veta... -Nu nea Mărine,