La doar 4 kilometri de Bucureşti, înconjurat de o pădure densă, cu o rază de 800 de metri, alături de învechitele clădiri ale Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” de pe platforma Măgurele, se va ridica cel mai mare centru de cercetare ştiinţifică din istoria României. Vineri începe oficial construcţia pilonului românesc al infrastructurii europene „Extreme Light” (Lumină Extremă), care va rivaliza, din 2017, când va fi complet operaţional, cu marile centre de cercetare din lume. Parcul ştiinţific de la Măgurele va fi pentru domeniul laserelor ceea ce CERN-ul de la Geneva este pentru domeniul particulelor elementare: un deschizător de drumuri, unde se vor putea dezvolta tehnologii înalte cum nici autorii de SF nu au imaginat, în scrierile lor.

„Este cea mai mare infrastructură de cercetare care s-a construit vreodată în România. Important este că în România se face cercetare de anvergură. Cercetătorii noştri nu trebuie numai să plece în alte părţi, sperăm să se inverseze fuga creierelor şi să se transforme în revenirea creierelor, iar tinerii să fie atraşi de domeniul ştiinţific, având perspectiva să lucreze la un centru de nivel mondial”, spune dr. Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului „Horia Hulubei” şi şeful proiectului ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), numele oficial al laserului de la Măgurele.

Importanţa acestei construcţii este uriaşă, nu doar pentru cercetarea din România, ci şi pentru oamenii de ştiinţă din întreaga lume. „Măgurele va deveni un CERN al laserelor. Va fi o circulaţie de cercetători ca în marile centre de cercetare”, povesteşte pentru gândul fizicianul Andrei Dorobanţu, membru al echipei de cercetători care pun bazele ELI în România.

La câţiva paşi de Bucureşti începe însă nu doar o mega-construcţie ştiinţifică, ci se vor sparge barierele fizicii, explic