de Gh. DOBRIN

12 iunie 2013 22:35

2 vizualizari

A-A+ Astăzi, sărbătorim marele praznic al Înălţării Domnului nostru iisus Hristos la ceruri. Căci Fiul lui Dumnezeu a venit pe pământ, luând chip de om şi vieţuind între oameni, a pătimit pentru păcatele noastre, a înviat şi s-a înălţat iarăşi la Tatăl.

După învierea Sa din morţi, Domnul Iisus Hristos nu mai aparţinea trupeşte vieţii pământeşti. Trupul său transfigurat, spiritualizat, îndumnezeit, era menit pe o altă lume, pentru un alt plan de existenţă. Acum, Iisus trece cu trupul prin uşile încuiate, apare, dispare, se volatilizează. Cu toate acestea, Iisus a mai rămas cu ucenicii pe pământ 40 de zile, timp în care i-a convins de realitatea învierii Sale şi le-a dat ultimele sfaturi şi îndemnuri.

În acest interval de timp, apostolii au primit porunca de a merge la câştigarea oamenilor pentru Împărăţia lui Dumnezeu: "Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-i să păzească toate câte am poruncit vouă" (Mt. 28, 19-20)

Totodată, le atrage atenţia să nu plece la propovăduirea Evangheliei înainte de a primi "putere de sus".

În a 40-a zi de la Înviere, Iisus a ieşit cu apostolii, pe Muntele Măslinilor, iar aici, după ce şi-a luat rămas bun şi i-a binecuvântat, sub privirile lor s-a înălţat la ceruri într-un nor de lumină. Înălţarea cu trupul la cer a Mântuitorului nostru Iisus Hristos reprezintă în primul rând ridicarea firii umane la Slava Divină. Mântuitorul suint în sânul Treimii şi firea noastră omenească, restaurată, glorificată şi înnoită.

Iar această înălţare a umanului a fost posibilă întrucât Hristos cel înălţat întru slavă nu s-a lepădat de firea luată la întrupare, ci şi-a asumat-o total conducând-o chiar în centrul vieţii Sfintei Treimi. Mântuitorul Hristos nu se întoarce la ceruri şi nu se înfăţişeaz