Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (Conreg) a publicat un raport cu un proiect de împărţire a României în şapte sau opt regiuni.

Fie îngăduit a examina:

1. Denumirea şi întinderea regiunilor

2. Funcţionarea întregului proiect

Numele Regiunilor

Proiectul propune o combinaţie între denumirea istorică tradiţională şi situarea geografică (vest, sud, nord, nord-vest, sud-est)

Astfel:

1. Banat-Vest. Nu există un teritoriu cu asemenea denumire; este o invenţie. Banat este numele consacrat.

2. Oltenia corespunde şi ca întindere teritorială, şi ca denumire.

3. Muntenia-Sud, teritoriu cuprins între Carpaţi şi Dunăre, este numit, de când lumea, Muntenia. Muntenia-Sud presupune existenţa unei Muntenii Nord. Unde ar fi aceasta? Rămâne denumirea de Muntenia.

4. Dispare Dobrogea ca nume înlocuit cu Dunărea de Jos. Din perspectivă europeană, Dunărea de Jos este porţiunea de fluviu de la Turnu Severin până în Deltă inclusiv; Dunărea mijlocie străbate Ungaria şi Serbia, iar Dunărea de Sus se delimitează de la izvoare (în Germania), prin Germania, Austria şi până la graniţa cu Ungaria. Dobrogea, denumire atestată istoriceşte şi intrată în conştiinţa publică, se cuvine păstrată.

Întinderea regiunii Dobrogea cuprinde şi judeţele Vrancea şi Buzău, care au prea puţine legături economice, sociale şi culturale cu Tulcea.

Judeţul Vrancea are legături cu Buzău şi Bacău.

Iar judeţul Buzău - cu Prahova şi Vrancea. Pe cale de consecinţă, judeţul Vrancea se cuvine să se alăture regiunii Moldova, iar Buzău la regiunea Muntenia.

Judeţele Brăila şi Galaţi pot rămâne la Dobrogea întrucât ele au porturi la Dunărea Maritimă şi ca atare sunt conectate la judeţele Tulcea şi Constanţa.

5. Moldova-Nord: unde ar fi Moldova-Sud? Numele viitoarei regiuni să rămână Moldova, realitate intrată de sute de ani în conştiinţa col