Executivul de la Atena a decis închiderea posturilor reţelei publice de radio şi televiziune ERT. Măsura anunţată pe neaşteptate şi aplicată în numai câteva ore a creat un şoc în rândul angajaţilor. Peste 2.500 de salariaţi s-au văzut aruncaţi în stradă, fără drept de apel. Autorităţile susţin că decizia are la bază pierderile financiare şi funcţionarea scandaloasă a companiei.
Corespondenta RFI şi RRA la Atena, Monica Chihaia
Ce reprezintă, în cifre, reţeaua publică de radio şi televiziune pentru mass-media din Grecia?
- 5 posturi de televiziune (ET1, NET, ET3, ERTworld şi ERT HD), plus un program Web TV.
- 7 posturi de radio cu sediul în Atena şi alte 3 cu sediul la Salonic.
- 19 posturi de radio regionale.
- 3 ansambluri (Orchestra Simfonică Naţională, Orchestra Contemporană şi Corul Naţional).
- o revistă săptămânală de profil.
- serviciul online, cu o foarte bogată arhivă digitală.
Cum s-a ajuns la această decizie surprinzătoare?
Executivul condus de Antonis Samaras a pus lacăt ERT-ului, după 47 de ani de funcţionare continuă, chiar şi în perioada dictaturii coloneilor. Decizia, neconstituţională în opinia Opoziţiei, dramatică la nivel uman, a fost unul dintre scenariile vehiculate în ultima vreme, în paralel cu planul de restructurare radicală a instituţiei.
Primele concedieri au fost făcute încă din 2010, când peste o mie de angajaţi au fost disponibilizaţi şi cei care au reuşit să-şi păstreze locul de muncă au fost nevoiţi să acccepte reduceri salariale substanţiale. ERT, operator de servicii publice, a trecut atunci sub supravegherea directă a Ministerului de Finanţe. În 2010, ERT a început să înregistreze profituri şi să reducă datoriile acumulate, dar nu a putut acoperi gaura neagră a datoriilor DEKO (instituţiile de utilităţi publice, în rândul cărora fusese introdusă). @N_P
