Sectorul forestier din România ar putea reprezenta un exemplu din punct de vedere al competitivităţii şi al exporturilor, iar în silvicultură lucrurile “nu stau mai prost decât în alte domenii” pentru că impactul economic generat de tăierile ilegale de arbori este mult mai mic decât în alte sectoare ale economiei naţionale, consideră rectorul Universităţii ‘Transilvania’ din Braşov, Ioan Vasile Abrudan. “România a exportat mai mult lemn şi produse din lemn decât în anii de glorie de dinainte de ’89. Numai în 2011 exportul de mobilă a depăşit 1,2 miliarde de euro, iar în ceea ce priveşte lemnul şi produsele din lemn, România a avut un excedent în balanţa comercială de 1,4 miliarde de euro. Şi aici buşteanul a reprezentat valoric un procent extrem de mic, sub 10%, majoritatea exporturilor fiind susţinută de mobilă. În acest domeniu, merită subliniate şi investiţiile făcute mai ales în ultimii 10-15 ani deoarece acestea au făcut ca în România să rămână produse din lemn cu valoare adăugată mult mai mult decât la începutul anilor ’90. De aceea consider că din acest punct de vedere sectorul forestier ar putea reprezenta chiar un exemplu pentru alte sectoare, dacă ne referim la competitivitatea sectorului şi de asemenea la exporturile pe care le face România în domeniu”, a declarat pentru AGERPRES rectorul Universităţii Transilvania din Braşov. În opinia acestuia, provocările actuale din sectorul forestier sunt extrem de diverse faţă de ceea ce se întâmpla în urmă cu 30 – 40 de ani, când cerinţele erau mult mai restrânse şi erau strict legate de exploatarea lemnului. “Provocările pentru sectorul forestier, în realitatea de astăzi, sunt extrem de diverse, pornind de la faptul că cerinţele faţă de pădure sunt mult mai mari. Dacă în urmă cu 30-40 de ani singura cerinţă era lemnul, astăzi se cere biodiversitate, se cere pădurea ca zonă de agrement şi ca factor stabiliza