Tinerii care doresc să studieze în străinătate ar trebui să decidă cu un an sau doi înainte care este principala lor destinaţie pentru studii universitare. Tinerii care doresc să studieze în străinătate ar trebui să decidă cu un an sau doi înainte care este principala lor destinaţie pentru studii universitare.

Prima parte a articolului poate fi găsită aici.

Din motive pragmatice, nişte instrumente foarte utile pentru a-şi alege instituţiile la care doresc să aplice sunt clasamentele universităţilor pe domenii de interes. Topurile internaţionale precum QS, Times Higher Education-World University Rankings sau topul Shanghai acoperă majoritatea domeniilor, grupate în 5 categorii: arte şi domenii umaniste, inginerie şi tehnologie, ştiinţe ale vieţii şi medicină, ştiinţe ale naturii şi ştiinţe sociale.

Acestea evaluează modul în care se plasează universităţile şi departementele acestora unele faţă de celelalte în funcţie de anumite criterii. De exemplu, în cazul domeniilor umaniste, au o pondere mai mare cercetarea academică, rata de angajare şi numărul de citări în publicaţiile de specialitate. La polul opus, pentru domeniile ştiinţifice contează nu doar aceste criterii, ci şi coeficientul H – care măsoară gradul de impact la nivel academic al rezultatelor cercetării din domeniile respective (inclus doar în topul QS). Având un astfel de clasament în faţă, tinerii ar trebui să îşi aleagă universitatea în funcţie de orientarea acesteia şi de înclinaţiile lor personale: spre cercetare sau spre ştiinţe aplicate.

Topul QS - Weighting by subject. Tabelul complet la http://www.iu.qs.com/university-rankings/subject-tables/?

Deşi topurile internaţionale încearcă să cuantifice calitatea instituţiilor de învăţământ superior, metodele pe baza cărora sunt constituite diferă de la un clasament la altul, ceea ce lasă loc interpretărilor. Suntem îndr