Una caldă, alta rece. Seniorii români i-au zdrobit amical și neimportant pe meridionalii din Trinidad-Tobago (4-0), în timp ce tineretul a remizat oficial și penibil cu nordicii din Insulele Feroe (2-2). Între mările Sudului și ale Nordului, noi, naufragiații din arhipelagul de latinitate, ne întrebăm: Doamne, pe mîinile și picioarele cui va încăpea viitorul echipei României?

Rezultatul ăsta de la tineret ar putea trece drept un simplu accident dacă nu s-ar înscrie într-o serie mai amplă de lufturi. Să ne amintim doar de recenta (contra)performanță a juniorilor, niște băieți de 10: au încasat 10 (zece) boabe într-un meci cu Germania. Ar fi prea simplu să dăm vina doar pe antrenori. De exemplu, Emil Săndoi ni se pare un tip OK, priceput într-ale meseriei. Din păcate, cei mai mulți tineri și juniori fac ca maimuțele, se iau după ăia mai mari. Ce modele li se oferă? Păi, cu mintea lor prea puțin coaptă, înțeleg să se drogheze ca Mutu, să se îmbete ca Tamaș, să se combine cu Cruduța sau Bomba lui Dodel și, evident, să intre în club cu o mașină de superfițe, ca toți reușiții. Le-ar putea da cineva lecții, dintre bătrînii înțelepți? Antrenorul de la Naționala mare tocmai fu condamnat penal, iar patronul celui mai îndrăgit club a intrat la pîrnaie. Pentru junimea fotbalistă e încă un argument pentru a-și justifica indolența și sictirul.

Mai pune și că baza de selecție s-a restrîns dramatic, că mai există prea puțini antrenori motivați să exerseze cu puștanii ABC-ul fotbalului, și înțelegi de ce am ajuns egali cu Insulele Feroe. Dacă prezentul este cum e, măcar viitorul ar putea fi mai vesel. Ce-ar fi pentru România următoarelor cincinale să dea realmente un 5-6% din buget pentru educație? Dar, pentru cluburi și Federație, să aloce obligatoriu un 10% din bugetul lor pentru centrele de copii și juniori? Ar fi super, pe cuvînt. Măcar n-o să luăm bătaie