Deşi piaţa Taksim a fost evacuatǎ iar autoritǎţile turce încearcǎ să dea impresia cǎ lucrurile au revenit la normal, criza politicǎ din Turia nu s-a încheiat. Iar modul în care se va desfǎşura dialogul dintre contestatari şi puterea de la Ankara este considerat de responsabilii Uniunii Europene drept un test pentru credibilitatea democraţiei turce.
Putem spune cǎ în aceste ultime 12 zile mişcarea de contestaţie din Turcia a avut caracterul unei explozii sociale pe fond de exuberanţǎ şi romantism revoluţionar, cu violenţe şi provocǎri greu de controlat, traduse în imagini de mare forţǎ care au fǎcut înconjurul lumii. O altǎ etapǎ începe însǎ acum.
Uniunea Europeanǎ nu are nici un interes ca Turcia sǎ intre într-o perioadǎ de destabilizare şi nici continuarea înfruntǎrilor dintre manifestanţi şi poliţie nu este un scenariu care sǎ-i satisfacǎ pe aliaţii occidentali ai Turciei. Franţa, de exemplu, a lansat un apel la „calm şi reţinere”, precum şi la deschiderea unui dialog între putere şi manifestanţi. Seful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, a avut o convorbire telefonicǎ, marţi 11 iunie, cu omologul sǎu turc Ahmet Davutoglu, cǎruia i-a împǎrtǎşit poziţia Franţei. Tot pentru reţinere şi dialog pledeazǎ de altfel şi preşedintele turc Abdullah Gül, care are însǎ puţinǎ putere în ţara sa, funcţia sa fiind mai mult onorificǎ.
Turcia trebuie sǎ demonstreze acum cǎ este o democraţie maturǎ, a declarat ministrul italian al afacerilor externe, doamna Emma Bonino, a cǎrei ţarǎ, spre deosebire de Franţa, sprijinǎ integrarea europeanǎ a Turciei. Şi tot Emma Bonino, adresîndu-se mai degrabǎ colegilor ei europeni, a adǎugat: „Unii au crezut cǎ Turcia şi-a trecut examenul de maturtate democraticǎ datoritǎ dinamismului economic pe care şi l-a creat, dar de fapt aceastǎ maturitate se verificǎ prin capacitatea de a dialoga”.
La Berlin, guvernul german a c
