De vreo zece ani incoace, fiecare coalitie venita la putere in Romania a incercat sau chiar a reusit sa schimbe sistemul de votare.

La inceput a fost votul pe lista. Sub pulpana lui multi neaveniti s-au strecurat in Parlament negociindu-si pozitiile pe lista de partid. Odata ajunsi in Parlament, au capatat imunitate parlamentara la dosare de drept comun si putini au mai auzit de ei pana cand au iesit din parlament. Unii vor mai fi fiind acolo si in ziua de azi.

Si a venit votul uninominal propus de catre defuncta DA. Dupa zbateri inutile prin parlament si la CCR, a reiesit o struto-camila de sistem de vot, o aberatie legislativa care a umplut Parlamentul peste capacitatea lui de dezbatere cu alesi multi veniti de pe pozitiile a doua si a treia in voturile circumscriptiilor electorale.

Mai intai PDL si apoi USL a incercat sa schimbe sistemul in uninominal pur intr-un singur tur. Legea a fost declarata neconstitutionala de catre CCR in cazul USL sau nu a fost acceptata de UDMR in cazul PDL.

Acum USL incearca sa defineasca iar sistemul de vot, insa nu se pot pune de acord cu o propunere.

Toti accepta realitatea ca nimic nu poate fi mai prost decat actualul sistem de votare, insa e greu de definit ce anume ar merge la conditiile actuale din Romania.

Articolul curent face o analiza asupra sistemului de vot uninominal si explica de ce nu poate merge in conditiile curente ale Romaniei fara schimbari mari de filosofie a alegerilor.

Sistemul de vot uninominal intr-un singur tur (castigatorul ia tot) se practica in lumea anglo-saxona de sute de ani.

Este adevarat, favorizeaza partidele mari, insa a fost implementat intr-un mod extrem de transparent, partidele avand foarte putin de spus in selectia candidatilor care ajung in fata alegatorului la alegeri generale pe un buletin de vota