Pe 14 iunie, în Iran au loc alegeri prezidenţiale însă regimul a avut grijă să nu le permită reformatorilor să participe. Există o singură excepţie, Hassan Rohani, fost negociator în privinţa dosarului nuclear iranian.

Sunt aşteptaţi la urne peste 50 de milioane de alegători.

Deşi pare cu final aşteptat, pentru că maestru de ceremonii rămâne ghidul suprem, ayatolahul Ali Khamenei, există o luptă dură în culise, nu numai între moderaţi şi ultra-conservatori, ci şi în interiorul clanului ultra-conservator.

Marea surpriză care ar putea schimba ceva ar fi participarea la vot. O prezenţă masiva i-ar fi favorabilă moderatului Hassan Rohani şi asta pentru că, spun specialişti citaţi de AFP, dacă alegerile ar fi libere, două treimi din populaţie ar vota pentru reformatori.

Cine face jocurile

Preşedintele Republicii Islamice Iran îndeplineşte funcţiile de şef al statului şi al guvernului. Datorită caracterului confesional, deciziile finale asupra problemelor de interes naţional sunt luate însă de Liderul Suprem al Iranului, Ayatollah-ul Ali Hoseini Khamenei.

După două mandate consecutive, actualul preşedinte Mahmoud Ahmandinejad, nu mai are dreptul să candideze.

Noul preşedinte va fi ales în urma unui scrutin majoritar absolut. Jocurile sunt făcute de Consiliul Gardienilor Revoluţiei care îi verifică pe toţi candidaţii la alegeri.

În lipsa unor candidaţi importanţi, nevalidaţi de Consiliul Gardienilor Revoluţiei, şi a liderilor opoziţiei aflaţi în arest la domiciliu, principalii competitori sunt Mohammed-Reza Aref (Frontul Participării Iranului Islamic) şi Mohammad-Bagher Ghalibef (Societatea Islamică a Inginerilor).

Alegeri cu miros de uraniu îmbogăţit

Iranul s-a angajat într-o luptă dură cu marile puteri care suspectează că programul său nuclear, relansat în 2005, după prelu